Pe data de 28
octombrie am pus piciorul în prag şi am zis că merg la EstetStudio, la doamna Elena, să-mi penseze ea sprâncenele. Mă tot
uitam de câteva zile pe blogul ei şi la filmuleţele de pe youtube
şi mi s-a făcut poftă de sprâncene mai groase, mai naturale, mai apropiate de forma lor naturală. Dar de unde să penseze, dacă eu aveam două fire de aţă? Aşa că
le-am lăsat în pace până astăzi, 24 noiembrie.
Povestea e aşa: am
început cu nişte sprâncene destul de subţiri, pe care le-am tot
pensat eu de-a lungul timpului. Nu eram nemulţumită de formă sau
ceva, mi se părea că arătau bine aşa, însă erau foarte greu de întreținut. Am pornit de aici:
Mă gândeam că va
fi floare la ureche şi că dacă am un creion cu care să le
conturez, nu o să se prindă nimeni că sunt nepensată. Fals! La
numai câteva zile de la marea decizie, primele fire au început să
iasă la lumină, dar golul dintre ele şi sprânceana propriu-zisă
era mult prea mare ca să-l acopăr cu creionul şi să trăiesc cu
iluzia că nu se vede. Mai jos, poză făcută la aproape două săptămâni de creștere:
M-am dus la Plafar
şi mi-am cumpărat ulei de ricin, în speranţa că voi grăbi
procesul. Seară de seară, după rutina de demachiere şi hidratare,
ungeam sprâncenele cu ulei (folosindu-mă de un q-tip). Nu am avut
nici un fel de probleme cu uleiul ăsta, nu mi-a intrat în ochi, nu
m-a deranjat (am citit înainte câteva experienţe neplăcute pe
net). Nu ştiu să spun cât anume m-a ajutat sau nu, pentru că nu
am stat până acum să verific ritmul normal de creştere al firului de
păr. Când ieşea un fir nou, îl scoteam sau îl tundeam în
secunda doi.
Dar sunt convinsă
că şi uleiul ăsta şi-a jucat, mai mult sau mai puțin, rolul. După aproape o lună,
sprâncenele mele arătau aşa (ceva superb, nu?):
Cea din stânga
crescuse mai frumos, cea din dreapta se încăpăţâna să nu
crească complet. Oricum, în punctul ăsta era mult mai uşor să le
creionez şi să le fac să arate mai umane. Am folosit peria de la
rimelul de care vă povesteam aici şi m-am
descurcat destul de bine, deşi în fiecare dimineaţa se dădea o
luptă între mine şi mâna mea, care se tot întindea după
pensetă. Serios, mi-a fost destul de greu să mă uit în oglindă
de cel puţin 5 ori pe zi şi să văd fire împrăştiate în toate direcţiile.
Forma
sprâncenelor chiar e importantă şi mi s-a confirmat din nou că
două sprâncene curate şi aranjate îmbunătăţesc extraordinar
aspectul cuiva. Am așteptat programarea la pensat mai ceva ca un copil care așteaptă Crăciunul și pot spune că așteptările mi-au fost întrecute.
Eu am întârziat aproape 10 minute, pentru că mă rătăcisem pe străduțele din zonă și mă simțeam de parcă urmează să ratez șansa vieții mele. Când am ajuns, am dat peste o doamnă Elena foarte caldă, senină și amabilă. S-a uitat puțin la mine, m-a analizat din priviri și m-a poftit să mă întind pe masă. Mi-a plăcut foarte mult că salonul are geamuri mari și este luminos.
Întâi a folosit ceară și apoi a lucrat din pensetă. Cu ceara nu a fost mare chin, pentru că obișnuiam să mai folosesc în zona asta benzi cu ceară rece pentru un contur curat. "Lucrarea" a durat în jur de jumătate de oră, timp în care doamna Elena a fost foarte minuțioasă, iar eu am făcut câteva exerciții pentru abdomen, pentru că mă tot ridicam, iar ea analiza forma sprâncenelor, mă culca la loc și mai lucra puțin. Deși aveam în față o oglindă mare, nu reușeam să văd mai nimic, fiindcă îmi lăsasem ochelarii la intrare.
Mi-a plăcut că m-a ținut în suspans până în ultimul moment, iar eu ardeam de nerăbdare să-mi văd noile sprâncene. Am trecut peste partea de vopsit, urmând să facem asta la următoarea ședință. Care, din câte am înțeles, nu va avea loc foarte curând, pentru că pensatul ăsta mă va ține aproape o lună (în condițiile în care eu pensam o dată la două zile firele noi).
Când am ajuns într-un final aproape de oglindă și m-am văzut, mi-am dat seama că cei 40 lei au fost cea mai bună investiție făcută în materie de sprâncene. Am citit și pe fața doamnei Elena mulțumire. Se vede că îi place ceea ce face și are satisfacții din asta, nu e doar un job iritant. Am pățit să fiu scoasă repede din salon doar pentru că respectiva cosmeticiană abia aștepta să iasă la țigară cu colegele.
În drum spre casă, cred că m-am uitat în oglindă de cel puțin 10 ori și nu-mi venea să cred că sprâncenele mele pot arăta atât de bine! Acum, uitându-mă la poze, realizez cât de mult luam din ele de fapt...Deci, poze:
Sunt extrem de mulțumită de rezultat și e clar că nu mai merg în altă parte pentru pensat. Sunt genul de om care, atunci când găsește ceva bun, rămâne fidel și singurul caz în care nu aș mai merge la doamna Elena este dacă se mută ea în China :)
Intr-adevar, diferenta e vizibila! :) La mine tine un pensat 2 luni dupa o vizita la Estet, in timpul asta doar mai tund ocazional firele. Are o mana de aur doamna Elena :)
ReplyDeleteSunt convinsă că are mână de aur! Am zis, mi-a depășit așteptările din toate punctele de vedere.. Ce bine sună asta cu pensatul care ține două luni :D
Deletegreat eyebrows! :D me likes Elena!
ReplyDeleteThank you! Şi mie îmi place de ea :D Încă n-am scăpat de verificatul în oglindă şi de surpriza de a vedea că sprâncenele au aceeaşi formă perfectă!
Delete