Ca să închei cum se cuvine săptămâna dedicată (neintenționat) produselor pentru păr, m-am gândit să scriu câteva cuvinte despre un șampon minunat, special pentru părul decolorat. Din păcate, produsul nu se găsește în România, însă dacă ai nevoie de așa ceva și ai ocazia să-l iei, keep reading.
Pe prietena mea Rux am mai menționat-o pe blog. Ea este cea care are mereu grijă de mine și mă ajută să fac stocul la gelul de curățare Boots (review aici) sau body butter-urile de la Soap&Glory (odă aici), atunci când își viziteză țara mamă. Înainte de ultima vizită, eram în plin proces de trecere la părul blond, așa c-am căutat și un șampon special conceput pentru părul decolorat.
Am dat peste Silver Shampoo de la Bleach London, m-a atras ambalajul (how mature, right?), am citit câteva review-uri și l-am pus pe lista de produse esențiale pentru supraviețuire. Până în punctul ăla nu auzisem de Bleach, însă au o pagină de Facebook cel puțin colorată (I ♥ it).
Ce m-a atras la el a fost că, spre deosebire de șamponul de la Kallos, care se ocupa doar de galbenul-pui urâțel, cel cu care te pricopsești de obicei la rădăcină, ăsta zicea că se ocupă și de tentele puțin mai închise, cele roșcățele. Și-am zis că așa minune doi-în-unu nu poate trece netestată.
Șamponul e mai mult albastru decât mov (movul anulează galbenul, albastrul - portocaliul), pătează temporar palmele (dar se duce după câteva săpuneli), are un miros interesant (zic asta pentru că mi-e imposibil să-l descriu - e cumva masculin, dar nu prea, doar foarte fain) și are dimensiunea unui borcan de muștar (deși cantitatea e de 250 ml). Capacul metalic aduce un strop de fresh ambalajului.
În ceea ce privește produsul în sine, pentru mine a fost relativ nasol: șamponul nu face multă spumă (decât dintr-un punct, iar aia e fină, nu foarte densă sau plină de clăbuci), e greu de aplicat, consistența foarte lichidă îl face să alunece printre degete (în primele dăți a ajuns mai mult în cadă decât pe părul meu), e dificil de distribuit și...usucă părul. Parcă-l usucă imediat ce-l aplic și devine tot mai greu de maverat. După fiecare folosire, un balsam bun, o mască sau un ulei reprezintă o necesitate, nu o alegere.
În ceea ce privește efectele, e foarte bun. Am pus pe Instagram o poză la un moment dat (aici - e prima poză cu ochelarii mei ultra cool - da, sunt ironică), iar blondul ăla platinat l-am obținut cu ajutorul acestui șampon. Scoate galbenul dubios, îmblânzește tentele morcovii, dar trebuie folosit și clătit rapid, căci altfel îți pătează părul. Eu l-am „pătat” intenționat într-o zi (și l-am lăsat vreo 10 minute, cât a durat dușul - tot acolo am o poză în care sunt plouată, iar părul e albastru), însă dacă nu te interesează, nu-l lăsa mai mult de 2 minute pe păr.
Pigmentul albastru se fixează imediat, mai ales pe șuvițele supra-procesate, aproape albe. Fcors, dacă ai mai mult roșcat, îl poți lăsa mai multe minute, iar dacă reușești să-l pătezi (deși nu vrei), tot ce trebuie să faci este să amâni folosirea lui (în final, reflexiile albăstrui dispar și rămâi cu cenușiul ăla frumos).
Cei de la Bleach au o grămadă de minunății (poți să arunci o privire aici), iar prețurile nu mi se par exagerate. Momentan îl păstrez la loc de cinste, căci ciocolatiul meu s-a dus deja în proporție de 70%, blondul începe să iasă la lumină și, dacă voi considera că e cazul, îi mai fac o baie cu șamponul ăsta pe vârfuri.
No comments :
Post a Comment